Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2011

copilarie dulce nebunie

Bah! eu nush ce dracu e cu copchii din ziua de azi, parca is castigati la belciuge. Nu au un pic de zeama de zmei intransii.

Sa va povestesc ca caum era pe vremea mea:

 

-Baaaaaa! A luat bataie costica de la jegosii din carter! Hai sa-i rupem!

Eu cu colegii de pahar din crasma cea mica ne uitam la asta de parca ar fi intrat Mickey Mouse pe usa si dam din cap ca mosnegii.

-Mare bou Costicla asta… Da ce-o facut?

-Hai bai muistilor am vorbit cu Tarzan si cu Grasu, vin in 2 minute.

Colegul meu principal se intoarce la mine, ridica din sprancene cu un ranjet si da peste cap ce a mai ramas din votca si stange cu berea. Eu bag tigarea inapoi si dau cu piciorul in scaunul colegului din fata care arata semne de nervozitate.

-Hai…

La noi era si o ierarhie, adica nu te luai la omor cu altii fara aprobarea astora mai batrani. Ii tin minte ca ieri pe toti. Unul a intrat cu securea in bar si i-a evacuat pe toti ca nu putea sa doarma. Unu i-a rupt bara din fata a unei dacii cu mainile goale din cauza ca l-a accidentat usor. Unu s-a imbatat si a luat pe fuga toti oamenii de pe strada cu o ranga.. deci nu ne era greata sa ii avem alaturi de noi.

 

In seara aia nu am batut pe nimeni totusi, aia pe care ii cautam nu i-am gasit si baietii ailalti din cartier ne stiau si erau foarte relaxati. Totul s-a terminat cu o betie crunta pe bordura.

 

Da vreau sa zic ca intentia era foarte serioasa.

 

 

Anunțuri

Read Full Post »

Sunt unii oameni care au asa niste zicale transformate in convingeri personale cum ar fi ca omul necasatorit e incomplet, ca cine fura azi un ou maine va fura un bou, ca barbatul care nu a facut armata nu e barbat si alte chestii. Asa si eu zic ca ala care nu a crescut langa un caine este incomplet sufleteste.

Aici or sa sara aia cu cainii care sunt pe strazi si ii sperie, ca pe mine nu m-a muscat niciunul si alte chestiuni relevante din perspectiva toapelor si fatalailor. Am fost muscat de cateva ori, niciodata de vagabonzi (desi am fost foarte aproape de a fi) si speriat de haite de caini de cateva ori foarte zdravan.

Nu e vorba de asta, e vorba de cu totul altceva, e vorba de cainele dadaca, cainele ala pe care il lasi sa pazeasca copii de 4 ani lasati singuri acasa si care stie instinctiv sa aiba grija de ala mic. Cainele ala de pe strada care cand vede un om plangand pe marginea drumului se apropie sa vada ce are instinctiv, se aseaza langa el sau il impinge cu botul sa il consoleze. Si invers.

Si ce are cainele de tre sa intre in rai? 2 lucruri smerenia si iubirea. Pe astea le are. Cel ce nu a fost iubit niciodata de un caine nu stie ce e aia, nu poate conceptualiza felul asta de devotament existent doar aici.

Nu ca si pisica…. GURA! eu am si pisica, da ala e cu totul alta poveste.

Si considerati chestia asta: cainii au fost acolo de asa de mult timp incat psihologic omul a devenit dependent de el.

Read Full Post »