-Si parca era altfel inainte… viata era asa… mai palpitanta, mai simtai ca traiesti. Aveai colo o tinta te duci la munca, te da astia afara,restructurari, platesti taxe, te certi cu vecinii… Acuma e o plictiseala totala. Adica ba, inainte ziceai la copchil: cata de munca, munceste nu mai bate strada acuma unde dracu sa-l trimiti? Ca sa ce?
-Lasa nea Mitica ca nu-i chiar asa, era si rau.
-Era ma si rau, da’ n’am zis? Da parca si raul asta avea rostul’ lui.
-In loc sa zici merci ca ne-au scos din glod faci pei Gica contra , dao’n Pizda ma-sii di treaba…
-Da n’am zis ma…. Duaaaamne… ba nu zic rau di ei, adica da ma Grigore, is painea lui Dumnezau, da nici noi sa stam asa ca chizdili , Doamne iarta-ma… ne-am pleostit di tat pe cuva…
-Bai nea Mitica (i-o taie Grigore evident abtiguit de la sticla de tamaioasa care trona in mijocul mesii) cati ani ai matale?
-Bai, nu, ca tu iar ma intelegi gresit.
-Iti zic eu! O sutaaaaa…. Trei zeeeeci…
-Trei zeci si…
-Si cinci! O suta treizeci si cinci! Pai cand Pastili ma-sii prindeai matali 80 inainte sa vina ei? Prindei pi chizda Marioarii iti spun eu
-Hai ca te-ai imbatat, eu plec acasa…
-Da mei EU m-am imbatat…pff
O lua agale pe straduta luminata si imediat facu dreapta pe strada unde nu erau lumini. Asa ii placea lui. Tot satul au vrut sa-l faca luminat. Satul asta era de 800 de ani acolo, aveau hrisoavele si hirtoagele alea vechi, le pusesera la muzeul din sat in vid si restaurate de parca erau scrise ieri. Ce cacat de hrisov arata ca si cum e scris ieri? Trebuia sa le lase cum erau ele, asa galbene si mototolite cum le stiau toti de mici.
Satul asta are 800 de ani, s-a cumparat cu sange si cu sabia. Neam de razasi… ce-a ajuns neamul de razasi. Niste plante cutotii. Cand a venit primaru’ cu planul si a pus holograma pe sat era sa dea in plans… Satul ala nu avea lumini decat pe strada principala, in rest nic! Si au vrut sa faca de parca nici nu mai era noapte. Noroc de el ca s-a sculat cu pumnul in sus: Satul asta asa ramane! Nu pune nimeni o luminita pe strada in plus! Pana la urma au pus tot satul, numa 2-3 stradute nu, ca cica conservarea imaginii satului traditional. Pai asa l-au mai conservat ca…
-Ci vrei javra!? Zibera deodata la mogaldeata din spatele lui.
-Sara buna domnuli Dunitru, ma scuzati ca v-am spariet
-Ai spariet-o pi ma-ta! Ci ti tot tzai dupa mini?
De cand plecase de la bar venea dupa el mogaldeata, il mai vazuse pe asta de cateva ori, l-au schimbat de cand il cotonogise pe cel dinainte. Uita asa te urmareau cu diverse scuze: Ca esti beat si daca se intampla ceva… si veneau de la bar dupa tine pana acasa. Daca mai cadeai intr-un sant-ca asa-i omu cand ii bat mai cade in sant si doarme, pac sarea pe tine, si te trezeai a doua zi in pat si schimbat, si spalat . Da lasa bai omu sa doarma in sant, ce tot ne faceti voi reguli!?
-Mars inapoi!
-Hai domnuli Dunitru… stiti ca asta e datoria mea…
-Ftutz datoria’n pomana….
Au ajuns pe planeta noastra de undeva de departe dintr-o alta galaxie. Si toate teoriile care erau inainte cu extraterestrii nu au fost adevarate. Practic ei sunt un fel de insecti-roboti. Adica ei nu au nevoie de prea multe sa supravietuiasca. Si la ei nu se multiplica ca la noi barbat cu femeie- la ei au ca stupii matca. Aia ii fata pe toti. Si cand nu mai sunt de folos ii adduce inapoi si ii topeste. Ii face materie prima pentru altii mai noi si mai buni. Ca cica –zicea Zamfir-nu se pot apgarda astia, adica asa ramane cum i-a fatat masa. Adica ei nu invata, nu merg la scoala nu nimic. Cum iese din fofoloanca de la ma-sa ii trimite unde au treaba, si cand nu mai au treaba pac! Ca brichetele alea chinezesti care veneau odata… Si chinejii stau acuma cu chicioarili’n sus si haladuiesc astia pentru ei. Si tot ce iau: iau mancare. Iau un soi barabule si un soi de sfecla de zahar si le ajunge. Le duc la matca lor sa manance sau dracu stie ce fac cu ele. Ei le-au adus aici si pentru 1 hectar de pamant sa-si puna ei iti lucreaza 10. S’apai care nu or avut pamant, or cumparat de la altii numa pamantu de-un metru de deasupra si s-or facut plantatii pe mare, prin munti, peste tat. Ptiu bata-i pustia daca ar fi stiut al batran ce bazdaganii ii muncesc lui pamantu’…. Ehee de-ar fi trait ce lopeti pe schinare le-ar mai fi tras.
-Cum te cheama bai uratule?
-Nu ma chiama, da nea zamfir imi zici Pologhea.
-Pologheahahaha…. Ci numi t-o dat…. Si cat mai ai pana ti chiama inapoi (nu vrea sa zica cuvantul ala urat)?
-Cam trii ani.
-Tri …
Asa ii invatasera pe toti sa vorbeasca in accentul locului ca sa se integreze mai bine. La inceput s-au oferit zece miii pentru comuna asta, ca aveau pamat mult dar a zis popa ca e prea mare panarama si au ramas numa la 300. La pamant lucreaza alte lighioane. Aia de-i trag copchii de coada si-i fac sa urle de durere. La inceput le era mila oamenilor, chiar aia care erau repartizat aici care au fost in plus din aia zece mii i-au zapacit pe loc. Vine ala mai mare si le rupe gaturile ca la gaini. Boceau fimeile ceva ce nu s-a vazut, noi am crezut ca-i trimite in alta parte ca cine stie… nimic! Nu mai sunt de folos: gatu jios! Ptiu feri Doamne ce lighioane.
-Auzi ba Poloboc… da tu nu vrei sa stai mai mult de atata?
-Pologhea, da matali poti sa-ni zaci cum vrai. Eu nu vreu nimic. Noi nu vrem nimic.
-Ce drac de rost aveti si voi sa mor daca stiu… HOP! (s-a impiedicat si s-a dus de-a berbeleacu cam 2 metri in fata) Mortii mamilor Dumnezeilor…. PLEACA MA DE-AICI!
Mogaldata era deja langa el si il scana. Se julise oleaca dar chiar nu avea chef sa fie vindecat, vrea si el macar de data asta sa stea belit, ce problema avea ala, da nu mai are voie omu sa se juleasca?
De la atata taraboi iesise femeia afara, cu mainile in soldurile pline si cu o privire amuzata pe fata. O tanara blonda cu sani mici si ochi luminosi, cu naframa pe cap, in costum traditional.
-Ioi…. MITI! Hai treci in casa ca iar te-ai imbatat si faci taraboi. Nu stiu cati ficati o sa trebuiasca sa-ti schimbe astia, hai mai repede.
Se ridica si ii dadu un sut lui Poloboc, fugi repede la ea luand-o pe sus din pragul usii si se napusti in dormitor in tipetele de protest ale femeii .
Si apoi se lasa linistea peste sat. Asa cum era el, inconjurat cu paduri si peisaje ca in basme, luminat 80% , satul parea exact cum si-ar fi imaginat cineva citind o poveste de iarna.
Era parca bine si totusi parca era altfel inainte…
na ca te-am dibuit !
ai sa-mi…. Acuma am vazut ca am likat la gavatar.
welcome! welcome!
[…] merita mentionat faptul ca povestirea care mi s-a parut altminteri cea mai buna dintre toate e Satul Nou, dar cum n-a participat la concurs, asta este. Am sa adaug si notele detaliate pe fiecare criteriu […]
[…] Citam din clasici : pai nu am trimis ca am zis ca si asa nu castig…. da am lasat […]